Spiritul Timişoarei: O Icoană a României Schimbate la Faţă

„Dezveliţi tot adevărul

Şi le spuneti tuturor cum

muriră fraţii noştri pentru neam si tara lor.”

Istoria fiecărei ţări este punctată de caractere exemplare care reuşesc să schimbe faţa lucrurilor într-un mod radical. În ecuaţia militară sau politică, coeficientul lui Ghandi sau al lui Martin Luther King are fi fost aproape nul. India şi America au fost însă profund transformate  de caracterele eroice ale lui Martin Luther King Jr şi Gandhi.

De asemenea o naţiune îşi trage seva din momente precum Timişoara şi Piaţa Universităţii în care transpare solidaritatea şi coeziunea dintre oameni; sunt momente în care o ţară trăieşte pentru idealurile sale, pentru ceea ce este mai nobil şi bun; aceste momente sublimează tot molozul  neajunsurilor şi răului transformăndu-l în aurul libertăţii.

Tocmai de aceea, este tragic pentru un popor să dea uitării aceste sclipiri divine, aceste personaje providenţiale şi aceste momente de graţie şi kairos.

România pare să fi căzut pradă tocmai unei astfel de uitări,  înmormântându-se în muşuroiul unui cotidian care pare să devoreze ce este mai bun şi nobil în noi; faţa noastră nu este îndreaptată înspre perenul valorilor precum adevărul, binele, frumosul (care transpare prin caracterul acestor personaje sau momente exemplare) ci este înţepenită în colbul vieţii de zi cu zi, în grija de a rezolva, de a ne aranja, de a ne plasa, de a cumpăra şi de a vinde uitând că viaţa, că a fi, înseamnă mult mai mult decât atât. Privirea noastră este furată de falsa nălucire a reclamelor a starurilor şi vip-urilor (care sunt şi ele exemple, însă găunoase, goale lipsite de esenţă!).

Această mare uitare a fost cultivată timp de 50 de ani de regim totalitar: ne-am dezvăţat să ne amintim, să mai credem în puterea caracterului exemplar, al elitelor, al sfinţilor, ci am devenit  cinici, suspicioşi, critici.

Sfinţii pe care îi cinstim în Biserică sunt tocmai icoane ale virtuţilor întru care şi noi ne străduim. Rolul cel mai de seamă este de a ne sluji drept exemple vii pe care le putem emula pentru a intru-chipa şi noi aceste virtuţi. Sfinţii sunt cei în al căror caracter binele, frumosul şi adevărul şi-au aflat lăcaşul.  Continua lor pemenire în bisericş este menită sa ne transforme pe noi prin emularea exemplului lor.

În aceste zile în care rememorăm momentul kairotic de acum 20 de ani, avem ocazia să ne amintim de marele nor de martori (Evrei 12.1) de cei care prin sacrificiul lor au făcut posibile momentele din Decembrie 89 de la Timişoara si din toată ţara. Momentul Timişoara este punctul culminant al unui şir lung de lupte şi sacrificii: rezistenţa din munţii Făgăraş, sacrificiul celor mulţi anonimi, martiri nepomeniţi şi neştiuţi (preoţi, ţărani, profesori) care au purificat cu sângele lor  temniţele comuniste de la Aiud, Sighet, Jilava, Râmnicu Sărat, Malmaison, la Canal, în  Bărăgan.

Memoria acestora este călcată în picioare de Vadimii, Păuneştii, Voiculeştii, Ilieştii şi Stănculeştii (care sunt adevăraţii urmaşi ai torţionarilor) al celor din ierarhia bisericii orthodoxe care zădărnicesc orice memorie purificatoare şi ne îndeamnă să ne adâncim tot mai mult în muşuroiul uitării. Până şi ierarhia bisericească  a uitat că sensul litughiei este tocmai curăţarea şi păstrarea memoriei prin reamintirea jertfei unice; că prin neruşinarea şi minciuna cu care neagă greşelile trecutului calcă în picioare tocmai pe cei care prin sacrificiul lor s-au asemănat cu Mântuitorul.

Să privim aşadar prin prisma Timişoarei la caracterele exemplare ale celor dinaintea noastră şi să ne lăsăm transformaţi de exemplul lor: demnitatea lui Iuliu Maniu, curajul lui Gheorghe Ursu, al celor care s-au revoltat in 87 la Braşov, sacrificiul lui Mircea Vulcănescu, exemplul etic al Seniorului  Corneliu Coposu, al lui Constantin Noica, Pr. Stăniloae, Monahului Nicolae (Steinhard) de la Rohia.

Privindu-ne în oglinda Timişoarei, privind la icoana bunătăţii noastre pictată de tot acest nor de martori şi martiri, să îndrăznim să străpungem acest muşuroi al contingenţei, al absurdului, al politicului de mahala, al televiziunilor manipulatoare, al talk-showrilor imbecilizante; să avem curajul bunului simţ, al politeţii, al onestităţii, să avem curajul să privim la caracterele exemplare, la virtuţile celor mai buni, să avem îndrăzneala de a-i urma întru spirit de sacrificiu, demnitate, onoare şi bunătate în pofida unui cotidian care macină ce este mai bun în noi. Aceasta ar constitui advărata închinăciune şi cinstire a memoriei a celora care au făcut posibilă libertatea noastră.

Adrian Nicolae

Advertisements

4 Responses to “Spiritul Timişoarei: O Icoană a României Schimbate la Faţă”

  1. Spiritul Timişoarei « ANTITEZE Says:

    […] Spiritul Timişoarei Istoria fiecărei ţări este punctată de caractere exemplare care reuşesc să schimbe faţa lucru… […]

  2. alexandru nadaban Says:

    salutare si sarbatori fericite,

    da, sunt multe de aniversat zilele astea, si mai multe de plins.
    dar o natiune nu poate trai la dimensiunea evenimentelor timisoara, piata universitatii full time. asta au incercat comunistii si au esuat intr-un fals entuziasm al unei perpetue lupte de clasa. asa se pare ca sfirsesc toate regimurile de acest gen.

    ai putea da mai multe date in directia “să ne lăsăm transformaţi de exemplul lor” cind pomenesti si de staniloae? din cite stiu eu a fost ff precaut cu aplicatiile teologiei lui in domeniul social. mi se pare mai degraba ca se incadreaza la exemplul tipic al celorlalti slujitori ai bisericii, care au tacut si au scris, eventual, fara sa confrunte raul societatii din care facea si el parte. sau traia intr-un turn de fildes? nu prea stiu ce a facut inainte de a fi intemnitat, dar nu am gasit literatura de specialitate sa aduca vreo lumina in directia asta.

    • nicolaelogofatu Says:

      Da aveti dreptate. Staniloae s-a izolat in turnul de fildes; probabil pentru a putea rezista. Ce este exemplar ptr mine este modul cum a putut sa produca atata, traduceri [nimeni nu a tradus asa mult si asa BINE-NICI MACAR IN VEST] si teologie superba.

      La fel si Noica.

      sa auzim de bine,
      Praznic Luminat de Craciun si Boboteaza.

      Mutumesc ptr primii pasi in Istoria Bisericii.

  3. Adi Guiu despre ‘Spiritul Timisoarei’ « Persona Says:

    […] Cititi mai departe… […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s


%d bloggers like this: